Din analiza tabelului de mai sus se observă faptul că populația tânără din UE a avut o scădere continuă, de la 15,3% în anul 2014, la 14,6% în anul 2023, procent ce s-a menținut și la nivelul anului 2024. Aceste valori sunt cu mult sub limita de 32%, ce stabilește gradul de tinerețe al unei populații, contribuind astfel la accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației.
La grupa de vârstă adultă (15-64 ani) se observă o scădere de 2,2% între anii 2014(când aceasta deâinea un procent de 66%) și 2023 (când procentul acesteia a ajuns la 63,8%). De remarcat, este faptul că la nivelul anului 2024 se produce o stagnare a ponderii acestei grupe de vârstă, procentul fiind similar celui din 2023.
Se înregistrează, în schimb, o creștere accelerată a ponderiipopulației vârstnice (65 de ani și peste) de la 18,7% în 2014, la 21,3% în 2023 și 21,6% în 2024, valori ce depășesc standardul de 12% pe care trebuie să-l îndeplinească această grupă de vârstă, ceea ce accentuează și mai mult fenomenul îmbătrânirii demografice.
La nivel de țări vom realiza o analiză a evoluției popusituației tinere și vârstnice, astfel:
Populația tânără:
 la nivelul anului 2024:
– cele mai mari ponderi se întâlnesc în state precum Irlanda (18,9%), Suedia și Franța (17%), Belgia (16,3%), Slovacia și Estonia (16%);
– Cele mai mici ponderi se întâlnesc în statele Italia (12,2%), Malta (12,3%), Portugalia (12,8%), Grecia (13,1%), Spania (13,2%).
– România înregistrează și ea un procent ridicat, de 15,9%.
 în intervalul 2014-2024, tendina UE se păstrează la majoritatea țărilor membre, astfel că:
– Cea ma mai mare scădere a ponderii acestei grupe de vârstă s-a înregistrat în țările: Islanda (2,6%), Malta (2,2%), Spania (2%), Portugalia (1,9%), Țările de Jos (1,8%) Italia (1,7%);
– Cea mai mică scădere a ponderii acestei grupe de vârstă s-a înregistrat în țările: Belgia (0,7%), Croația (0,8%), Cipru (1%).
Există însă și țări din UE care în perioada 2014-2024 au înregistrat ușoare creșteri la această grupă de vârstă sau chiar stagnări, astfel:
– Creșteri mai mari s-au înregistrat în țări ca Cehia și Letonia (0,9%), Germania (0,7%), România și Slovacia (0,4%);
– În țări ca Austria, Polonia, Slovenia, Ungaria, creșterea a fost de doar 0,1%, iar în Bulgaria și Estonia, de 0,2%.
– În Suedia s-a înregistrat o stagnare a ponderii acestei grupe de vârstă;
 Dacă ne raportăm la perioada 2014-2023, se observă faptul că s-au înregistrat ușoare creșteri la acest segment, urmând ca în intervalul 2023-2024 mai toate țările să înregistreze scăderi.
Populația vârstnică (65 de ani și peste):
 La nivelul anului 2024:
– Cele mai mari ponderi ale acestui segment erau înregistrate în țările: Italia (24,3%), Portugalia (24,1%), Bulgaria (23,), Finlanda (%), Grecia (23,3%), Croația (23%);
– Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Luxemburg (15%), Irlanda (15,5%), Cipru (17,7%), Malta (18,4%).
– În România ponderea acestui segment era de 20%
 În intervalul 2014-2024:
– Cea mai mare creștere a ponderii pop vârstnice s-a înregistrat în țările: Polonia (5,6%), Slovacia (4,9%), Croația (4,5%), Slovenia (4,3%), Portugalia (4,1%), Finlanda (4%);
– Cea mai redusă creștere a ponderii acestui sector s-a înregistrat în țări ca: Malta (0,8%), Luxemburg (0,9%), Suedia (1,2%), Austria și Germania (1,5%);
– În România creșterea a fost de 3,5%.
După anul 2023 , doar Malta înregistrează o ușoară scădere a ponderii populației vârstnice, de -0,2%.
Ponderea mare a populației vârstnice se datorează, pe de o parte, creșterii speranței de viață și a nivelului de trai, iar pe de altă parte, în unele state foste comuniste, emigrației populației tinere și adulte către țările dezvoltate.
Ponderea redusă a populației tinere se datorează nivelurilor reduse ale natalității, emancipării femeilor, scăderea importanței religiei în societate, vârsta înaintată a căsătoriilor, iar în ultima peerioadă de timp a fenomenului de infertilitate, ce afectează din ce în ce mai multe cupluri, și nu în ultimul rând, lipsei politicilor demografice care să stimuleze creșterea natalității.
Există în acest moment, la nivelul multor state membre UE, riscul de a nu putea fi înlocuită populația adultă, care, de altfel, reprezintă și populația activă, populația înregistrând un declin demografic.
În lipsa unor politici demografice de stimulare a natalității, singura variantă o reprezintă imigrația din afara spațiului european, pentru a se asigura pe viitor forța de muncă.

Sursa datelor: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing